Câinii sunt fiinţele care ne iubesc necondiţionat, cum numai ei pot s-o facă.
Iar atunci când ajuţi un câine, acesta îţi va fi recunoscător pe veci.
Povestea lui Nubs confirmă cele de mai sus. Acest câine a fugit peste 100 de km pentru a se reîntâlni cu omul care l-a salvat.[sursa]
Maiorul Brian Dennis, pilot în marina americană, se afla într-o misiune în Irak.
S-au întâlnit prima dată în timp ce Dennis era de serviciu la o bază militară situată la frontiera cu Siria.
Când Dennis a coborât din maşină, căţelul a venit direct la el, de parcă se cunoşteau de o viaţă.

Căţelul făcea parte dintr-o haită ce dădea alarma în cazul în care persoane străine se apropiau de baza militară.
Nubs avea urechile tăiate, întrucât aşa procedează soldaţii irakieni pentru a-şi proteja câinii în cazul în care alţi câini atacă baza.
Aceşti câini nu au o speranţă de viaţă prea mare.
Câinele s-a întins pe spate, iar Dennis l-a scărpinat pe burtă. Ca şi cum erau deja prieteni buni.
Nubs a fost grav rănit
După cum spuneam, aceşti câini nu trăiesc prea mult. Marea majoritate sunt pui şi tineri.
Acest lucru l-a aflat şi Dennis, atunci când, într-o dimineaţă, l-a găsit pe Nubs rănit grav.
„Un soldat irakian o luase razna şi l-a înjunghiat pe Nubs cu o şurubelniţă mare. Arăta îngrozitor. Se infectase şi nu-i mai dădeam prea multe şanse de supravieţuire”, spunea Dennis.
Dennis l-a luat în baza militară şi l-a îngrijit cum a putut.

Spre mirarea tuturor, Nubs a supravieţuit peste noapte, iar în zilele următoare şi-a revenit treptat.
Din păcate, Dennis a fost relocat la o altă bază militară, la graniţa cu Iordania.
Evident, nu avea voie să-l ia şi pe Nubs cu el.
Revederea
Baza militară la care a fost mutat Dennis se afla la peste 100 de km distanţă de prima.
Convoiul cu militari a pornit la drum, iar Nubs a plecat în urmărire.
Evident, căţelul nu a putut să ţină pasul cu autospecialele militare, însă a menţinut direcţia.
„Un coleg mi-a spus: «N-o să-ţi vină să crezi cine e afară». La care eu, gândindu-mă la o persoană, am întrebat: «cine ar putea fi?». Atunci colegul mi-a spus că Nubs este în bază”, povesteşte Dennis.
Fiindu-i greu să creadă, Dennis a ieşit să vadă cu ochii lui.
Într-adevăr, Nubs era în bază, cu limba pâmă la sol, căutându-l pe prietenul său.

Revederea dintre cei doi a fost emoţionantă.
Vestea că un câine a fugit peste 100 de km pentru a se întâlni cu salvatorul său s-a propagat rapid.
Dennis a povestit întâmplarea familiei şi prietenilor săi şi s-au întrebat cum ar fi să-l ia acasă pe Nubs.
Costul transportului era uriaş: 5000$.
Spre surprinderea militarului, o mulţime de oameni s-au oferit să contribuie la transportul căţelului în SUA, iar Dennis şi Nubs sunt de nedespărţit.
Ma bucur enorm cand vad astfel de fapte,cainele te iubeste neconditionat,felecitari ptr adoptie,sa aveti parte nimai de bucurii.
Eu am adus din Irsk o catelusa care era sortita la adormire. Acum are 13 ani, si este member de families. Pe mine m-a costar 1500 $. Nu am fist ajutst, dar Sofia ma incurajat. Nu regret o secunda!
CATNELE COPILARIEI MELE SE CHEMA -BALAN- CAND S-A IMBOLNAVIT , BATRAN FIIND , SI NU MAI AVEA SANSE DE INSANATOSIRE, TATAL MEU L-A DUS DEPARTE DE CASA , IN IDEEA DE A-I CURMA SUFERINTA. BALAN NU MAI PUTEA MERGE , SA TARA SI A FOST LASAT LANGA UN PARAU CU UN CODRU DE PAINE , APROAPE, … A DOUA ZI , CAND M-AM REINTORS DE LA LICEU , LA POARTA , MA ASTEPTA …CAINELE MEU, BALAN…..L-AM MANGAIAT, I-AM VORBIT …..MA PRIVEA INTR-UN FEL .PE CARE NU-L UIT NICI ACUM , DUPA O JUMATATE DE SECOL….APOI SI-A PUS CAPUL PE PANTOFII MEI …..SI-A ADORMIT EPUIZAT…..NI S-A MAI TREZIT .
CÂINELE COPILĂRIEI MELE SE NUMEA LORDI. ERA MARE ȘI ALB. A MURIT FIIND OTRĂVIT DE CĂTRE NIȘTE VECINI HAINI LA SUFLET. BUNICA, MAMA MARE M -A AJUTAT SĂ – L ÎNMORMÂNTĂM ÎN GRĂDINA CASEI, LA RĂDĂCINA UNUI PUI DE NUC, CA PE O FIINȚĂ DRAGĂ: L -AM JELIT ȘI I -AM APRINS LUMÂNĂRI. PUIUL DE NUC A CRESCUT UN POM MARE PE CARE L-AM PRIVIT MEREU CU DRAG – ÎMI AMINTEA DE LORDI.